Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 17-01-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Marcel Dediu
Titlul articolului: Vectorii de imagine ai romilor
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evenimentulzilei.ro/article.php?artid=337730


Numele cotidianului

Articolul: 

18 Ianuarie 2008
Vectorii de imagine ai romilor



„Criza Mailat” a scos la iveala cliseele romanilor in privinta romilor.

„Evenimentul zilei” continua campania prin care isi propune sa infatiseze cititorilor problemele cu care se confrunta comunitatea romilor. In articolul de astazi, este examinat modul in care aceasta comunitate apare in spatiul public.

In acest sens, am solicitat un punct de vedere responsabilului de programe al Fundatiei internationale Spolu, Marcel Dediu. Fundatia Spolu, cu sediul la Utrecht, in Olanda, isi propune sa sprijine acele intiative care pot imbunatati pozitia socio-economica a comunitatilor rome din Europa Central-Rasariteana.

O vorba din popor spune ca „apa trece, pietrele raman”. Extrapoland proverbul la ce s-a intamplat in Italia si Romania, dupa presupusa crima infaptuita de Nicolae Mailat, isteria mediatica a trecut, insa problemele multor membri ai grupului etnic au ramas nerezolvate. „Criza Mailat” a scos la iveala clisee adanc inradacinate, care se refera la felul cum multi romani ii vad pe romi.

Asa cum mi-a spus odata un ghid turistic, „tiganii sunt de doua feluri: fie lautari, fie banditi”. Asta spune multe despre felul in care ne-am obisnuit sa ne raportam la romi atunci cand se intampla ceva rau in Romania. In mare, as face o diferenta intre doua categorii de romi in mentalul colectiv.

Tapii ispasitori

Prima categorie sunt romii folositi drept „tapi ispasitori” pentru toate relele din Romania sau in afara granitelor. Am sa-i numesc pe toti acesti indivizi drept „purtatori de imagine a romilor”. Adica, imediat cand iti vine pe buze cuvantul rom sau tigan, automat te gandesti la una dintre tipologiile specificate.

Care-i legatura dintre Costica Argint, Nicolae Mailat si Madalin Voicu? Toti trei reprezinta o parte a imaginarului despre modul in care romii sunt vazuti in spatiul public.

Costica Argint: tiganul smecher

Modelul Costica Argint reprezinta, pentru multi, tipul „tiganului smecher”, care a reusit sa scape de legislatia din Romania. Acest tip de personaj e foarte bine portretizat in mass-media cand e vorba de afaceri necurate, trafic de persoane, acte de coruptie etc. Includ in aceasta tipologie pe acei „sefi” locali sau nationali, pe liderii incompetenti, pe indivizii care-si aroga diverse titulaturi. Toti acestia fac deliciul opiniei publice si a mass-media, caci convine foarte bine imaginii romilor dezbinati, corupti, incompetenti si care „consuma banii statului de pomana”.

Fiecare grup etnic din societate trebuie sa-si asume propriile probleme interne. Dar, atata vreme cat tipurile de personaje descrise mai sus sunt prezentate in mass-media ca fiind „principalii lideri” ai romilor, fara a da posibilitatea oamenilor care au cunostinte adecvate sa expuna un punct de vedere asupra problemelor grupului, atunci avem de-a face cu o campanie de denigrare.

Traim intr-o societate in care coruptia, minciuna, inselaciunea, lipsa valorilor morale sunt la ele acasa. Nu vad nicio diferenta intre indivizii (romani ca etnie) care sustrag ilicit fonduri de la bugetul statului, care sunt promovati pe criterii politice, care sunt incompetenti si indivizii (romi ca etnie) care au propriile afaceri in afara legii.

Multi dintre acesti presupusi lideri nu ar fi in fata daca nu ar fi ajutati de diversi actori statali, cum ar fi reprezentantii autoritatilor locale si judetene. E mult mai usor sa ai un lider incompetent prin care poti controla oamenii si ii poti fraieri cu mici si bere, decat sa ai de-a face cu o comunitate responsabila si oameni bine informati.

Nicolae Mailat: tiganul criminal

Modelul Nicolae Mailat reprezinta profilul cel mai adecvat al „tiganului criminal”, in imaginarul colectiv romanesc. Banuiesc ca multi romani se infioara cand vad imaginea lui Mailat si imediat isi activeaza toate stereotipurile, toate imaginile negative despre romi. Numai cand se gandesc la Nicolae Mailat ii apuca groaza si asociaza diferite imagini diabolice cu acest personaj.

Pentru mass-media si opinia publica, Mailat a fost omul „potrivit” pentru a confirma prejudecatile despre atitudinea criminala a romilor. Nimeni nu se intreaba care sunt motivele emigrarii in Italia. Nimeni nu se intreaba de nivelul scazut de educatie primit de Nicolae Mailat.

Nimeni nu se intreaba de politica sociala falimentara a statului prin care multi au ramas someri, fara nicio posibilitate de a gasi un loc de munca. In fine, nimeni nu se intreaba de conditiile mizere in care traia (atat in Italia, cat si in Romania), conditii mizere nu pentru ca i-ar fi placut sa traiasca asa sau pentru ca ar fi fost alegerea lui, ci din lipsa unei alternative. 

Madalin Voicu: tiganul integrat

Modelul Madalin Voicu reprezinta imaginea romului integrat, apreciat de romani si prezentat ca exemplu. Cand Madalin Voicu vorbeste despre „tiganii care nu vor sa se integreze”, toti romanii il aplauda, caci el nu face decat sa redea imaginea negativa a romanilor despre romi. Adica, un fel de „spion” in tabara adversa (romii) care spune romanilor cat de neintegrati si nespalati sunt romii. E folosit de mass-media si opinia publica din Romania ca o sursa legitima in problemele romilor. Daca Madalin Voicu va spune ca „tiganii sunt murdari”, automat, multi romani se vor raporta la el ca la un fel de sursa de informatii credibila.

Figura lui Madalin Voicu vine in minte atunci cand romanii vor sa-si confirme prejudecatile despre romi. Din pacate, Madalin Voicu este la fel de intolerant ca orice alt roman intolerant care face afirmatii nefondate la adresa romilor. Cazul acestuia este tipic pentru societatile care nu vor sa-si vada propriile greseli si gasesc oameni care sa le confirme ideile. In cazul miscarii negrilor din SUA, cei mai multi „educati” erau folositi pentru a incuraja prejudecatile albilor. Multi africani doreau mentinerea sistemului apartheid, asa cum multe femei se opun emanciparii lor. In cazul romilor, avem de-a face cu acelasi fenomen.

INVIZIBILI

Romii educati sunt absenti din discursul public

O a doua categorie sunt romii pe care i-am numit „invizibili” pentru ca, desi ii cunoastem si ii stim ca fiind romi, sunt absenti din discursul public. Romii cu studii superioare sau cei care nu au nicio legatura cu „tapii ispasitori” sunt aproape imposibil de imaginat de multi cetateni.

Cand un rom educat se prezinta in fata unui grup de romani, acesta nu este vazut ca apartinand etniei. Romii educati sau pur si simplu oameni la casa lor sunt privinti ca niste extraterestri aterizati in cadrul grupului. A fi rom educat este un soc pentru societatea romaneasca intrucat putini isi pot inchipui ca exista.

Paranoia, cum ne vad ceilalti

Romii educati sunt prezenti in toate paturile sociale. Fie ca e vorba de romi cu studii care, pentru a scapa de eticheta „tigan”, renunta la propriul grup pentru castigarea unui statut social mai bun. Fie de romii proveniti din familii mixte (extrem de multi in Romania) care aleg sa fie romani tocmai pentru a nu fi „bagati in aceeasi oala” cu ceilalti „tigani”. Fie romi educati care-si asuma in mod deschis originile etnice. Toti acestia sunt „invizibilii” in discursul public romanesc.

Stigmatul de a fi rom nu dispare, indiferent de statutul social al fiecaruia. Chiar daca un rom o sa spuna ca e roman, va fi perceput ca fiind de alta etnie si, automat, stigmatizat si etichetat.

In final, aceasta diviziune intre romi si celilalti ne arata ca societatea romaneasca este una care creaza modelul „indezirabililor”, modelul cliseelor si a pasarii responabilitatii de la un grup la altul. Nu vrem sa ne uitam la toate problemele care au fost create datorita perioadei de tranzitie, insa preferam sa gasim vinovati in alta parte. Ne suparam cand imaginea Romaniei este afectata in afara granitelor, insa uitam ca orice tara are calitatile si defectele ei. Numai o asumare deplina si constienta a tuturor problemelor ne va ajuta sa iesim din paranoia „cum ne vad ceilalti”.

·  Costica Argint

·  Nicolae Mailat

·  Madalin Voicu

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.